Nuntă în cer.

" Făcusem câtiva paşi înainte. A alergat după mine, m-a apucat de braţ şi, fără să o stânjenească prezenţa celorlalţi, mi-a cuprins faţa în palme şi m-a sărutat pe gură.

Am plecat chiar în acea seară spre Pisa. Câteva zile m-a chinuit din nou trecutul ei. Dar de data aceasta, gelozia îmi nutrea parcă mai mult orgoliul. O doboram cu mâinile mele, cu prezenţa mea ucigătoare. Simţeam cum se zbate să scape de patima aceasta bolnavă, întunecată, şi încerca mereu să regăsească dragostea noastră dinainte, senină, luminoasă."


Mircea Eliade.